Veniturile şi situaţia financiară nu conduc spre prosperitate

Veniturile si situatia financiara nu conduc spre prosperitate

Prosperitatea este mai degrabă asociată cu siguranţa financiară şi cu liniştea emoţională decât cu valoarea veniturilor sau cu bogăţia, conform unui studiu de piaţă recent, care vizează legătura dintre serviciile financiare şi prosperitate.

Studiul realizat de PayU în mai multe ţări emergente – divizia fintech şi de plăţi online a Prosus, un grup global din domeniul online, deţinut de Naspers – arată că trei sferturi din populaţia din ţările emergente nu consideră că veniturile şi situaţia financiară sunt un factor decisiv pentru asigurarea prosperităţii. Mai mult, trei sferturi dintre respondenţii cu venituri sub medie din aceste ţări consideră că au o situaţie prosperă. În schimb, factorii care conduc spre prosperitate sunt fericirea, sănătatea familiei şi a prietenilor, un loc de muncă bun şi stabil şi posibilitatea de a economisi suficient de mulţi bani pentru viitor.

Citește și: Cele mai bogate 25 de familii din lume deţin controlul asupra unor active în valoare de 1.400 de miliarde de dolari

Doar 25% din populaţia vizată consideră că situaţia financiară este determinantă pentru asigurarea prosperităţii, procentul atingând 36% în Orientul Mijlociu şi în Africa, respectiv 9% în America de Sud. Sănătatea este numitorul comun în toate regiunile emergente, fiind pe primul loc în asigurarea prosperităţii, atât în Asia, cât şi în America Latină, Africa şi Europa de Est.

Veniturile şi situaţia financiară nu conduc spre prosperitate

Studiul, intitulat „Barometrul Prosperităţii Financiare. Percepţii despre Prosperitate în Ţările Emergente”, relevă faptul că accesul la serviciile financiare este de asemenea un factor cheie pentru prosperitate.

Condusă pe un eşantion de 10.000 de consumatori, cercetarea arată că 6 din 10 respondenţi cred că serviciile financiare i-au ajutat să devină mai prosperi. De asemenea, 9 din 10 respondenţi au recunoscut în mod direct beneficiile serviciilor financiare, de la posibilitatea de a depune şi transfera bani, până la posibilitatea de a economisi şi de a acumula dobândă.

Conform studiului, oamenii pot identifica mai uşor beneficiile emoţionale ale serviciilor financiare decât beneficiile practice. Spre exemplu, 99,5% dintre respondenţi au recunoscut faptul că posibilitatea de a economisi bani le aduce linişte emoţională, în timp ce 97,9% au numit un beneficiu practic, cum ar fi posibilitatea de a planifica un viitor mai bun.

Citește și: Cum să îți iei concediu atunci când conduci o afacere?

Deşi 9 din 10 respondenţi declară că au acces la cel puţin un serviciu financiar, trei sferturi din populaţia vizată de studiu consideră că guvernul ţării este responsabil pentru îmbunătăţirea acestui lucru. În regiunile cu cel mai ridicat acces la unul sau mai multe servicii financiare, cum ar fi Asia şi Orientul Mijlociu/Africa, populaţia a manifestat o dorinţă crescută ca guvernul să se implice mai mult.

Tehnologia, fundamentul prosperității

„Odată ce înţelegem modul în care accesul la serviciile financiare influenţează prosperitatea, înţelegem şi ceea ce se află dincolo de comportamentul uman şi astfel facem încă un pas în demersul nostru de a construi o lume fără graniţe financiare, în care cu toţii putem prospera. Liderii fintech şi guvernele din întreaga lume au o responsabilitate uriaşă – aceea de a construi o infrastructură care să permită fiecărui individ să acceseze şi să utilizeze serviciile financiare, contribuind la creşterea sentimentului de prosperitate. Tehnologia este fundamentul acestei misiuni şi trebuie folosită la fiecare pas al acestei călătorii, astfel încât să oferim cetăţenilor din întreaga lume cele mai bune servicii financiare”, a declarat Laurent le Moal, CEO PayU.

Citește și: 10 cărți de afaceri pe care trebuie să le citești în 2019

Pentru a cerceta legătura dintre percepţia despre prosperitate şi accesul la serviciile financiare în ţările emergente, studiul a vizat peste 10.500 de respondenţi adulţi din 18 ţări din Africa, Asia, Europa, America de Sud şi Orientul Mijlociu, distribuiţi în mod egal în funcţie de vârstă şi sex.

Ţările incluse în studiu au fost: Africa de Sud, Argentina, Brazilia, Cehia, Chile, Columbia, Grecia, India de Nord (New Delhi), India de Vest (Mumbai), India de Est (Kolkata), India de Sud (Bengaluru), Indonezia, Israel, Kenya, Nigeria, Polonia, România, Slovacia, Turcia, Ungaria şi Vietnam.