Viitorul muncii este în continuă schimbare, în continuă evoluție, iar asta afectează (şi) funcțiunea de resurse umane. Din această cauză, practicienii de HR ar trebui să caute cele mai bune argumente pentru a-și sprijini deciziile. Din acest articol, vom afla ce înseamnă să te bazezi pe dovezi, din perspectiva lui Wilson Wong, Head of Insight and Futures – CIPD şi speaker la HR SmART Conference.
Când luăm decizii, ne bazăm pe un întreg set de presupuneri, folosind o serie de tipare de gândire şi scurtături mentale. Aceste presupuneri modelează realitatea. Iar în această realitate luăm decizii cu adevărat importante. Așadar, trebuie să semnalăm pericolul de a face presupuneri, să ne “facem temele” și să analizăm dovezile.
În universul reţelelor sociale, o opinie este răsplătită imediat cu “retweet-uri”, “like-uri” și “followers”. Cum rămâne atunci cu “dovezile” și “faptele”? Reţelele sociale permit oricui să-și expună părerile către alte persoane care împărtășesc aceste opinii, oricât de absurde sau extreme ar fi ele. În sprijinul pozițiilor și deciziilor lor, liderii politici din mass-media și din afaceri prezintă opinii pe post de fapte, interpretări tendenţioase ale faptelor sau chiar date fără susținere. Reinterpretarea faptelor după bunul plac nu este ceva nou, însă negarea directă a dovezilor concrete și respingerea analizei critice și a experților este un fenomen actual. Faptele și dovezile sunt tratate drept inconveniente care pot fi ignorate sau contestate, iar stabilirea informaţiilor adevărate devine din ce în ce mai dificilă.
Să examinăm o problemă de actualitate pentru viitorul muncii: automatizarea și substituirea forței de muncă. Există multe temeri vizavi de perturbarea pieței forței de muncă din cauza automatizării, a inteligenței artificiale și a învățării automate. Deși schimbările sunt la început, există cercetări solide care susțin această dezbatere, contribuind la scrierea politicilor, cercetărilor ulterioare și formelor pe care le va îmbrăca forța de muncă a viitorului. De exemplu, specialiştii au identificat trei seturi de sarcini dificil de computerizat / automatizat, deoarece codificarea ridică probleme. În primul rând, sarcinile din zona percepției și manipulării, în special în situații complexe, nestructurate; în al doilea rând, sarcinile legate de inteligența creativă și ideile originale; și, în final, sarcinile legate de inteligența socială, unde “citirea” reacțiilor oamenilor este importantă.
Citește și: Sondaj PwC, despre relația angajaților de la nivel global cu automatizarea
