Ce determină eficienţa unei echipe?

Ce determină eficienţa unei echipe?

Orice echipă ridică problema unui echilibru între profilurile de personalitate ale membrilor săi. Acesta este un motiv pentru care unele decizii finale în cadrul proceselor de recrutare şi selecţie se bazează pe bine cunoscuta „chimie”, respectiv rezonanţă, match, între membrii deja existenţi şi colegul nou adus.

Există numeroase voci care contestă acest criteriu, dar, în ciuda acestui lucru, eu sunt de acord cu el atâta timp cât nu reprezintă unicul criteriu pe baza căruia selectăm sau respingem un candidat. În contextul etapelor unui proces de recrutare profesionist, „chimia” dintre angajator şi candidat îşi găseşte locul ei sub forma trăsăturilor de personalitate şi a tipologiei candidatului, care trebuie să corespundă, evident, cu cele ale echipei deja construite. Cu alte cuvinte, o echipă trebuie să coopteze noi persoane care pot contribui cu diferite calităţi sau trăsături, cu scopul realizării unor obiective clar definite, dublându-le sau dându-le noi valenţe. De pildă, poţi alege să lansezi o nouă linie de business pentru care ai nevoie de un cu totul alt profil de candidat.

Tipologii în echipă

Coordonatorul – cea mai indicată persoană să coordoneze echipa, cea mai potrivită pentru depăşirea obstacolelor, cea care stabileşte obiectivele şi se asigură că sunt îndeplinite şi, totodată, cea care imprimă o direcţie echipei şi îi setează acţiunile;

Creativul – cel care vine cu soluţii şi se implică foarte mult în rezolvarea problemelor, care poate genera strategii noi şi poate veni cu soluţii pentru restul echipei;

Supervizorul – cel care se remarcă printr-o responsabilitate foarte mare şi care poate avea un rol cheie în planificarea activităţilor grupului.  Poate fi un bun arbitru în controverse, având un puternic rol operaţional;

Omul de echipă (team player-ul) – este flexibil şi adaptabil. Se foloseşte de calităţile personale pentru a rezolva situaţii conflictuale sau pentru a le aplana;

Finalizatorul – cel care se asigură că termenele şi standardele impuse sunt respectate şi realizate.

Trebuie menţionat faptul că, indiferent de tipologia membrilor şi de numărul lor, efiecienţa unei echipe depinde foarte mult de coeziunea ei şi de modul în care componenţii săi interacţionează, se corelează, comunică, relaţionează şi se completează reciproc. O echipă dezbinată nu foloseşte nimănui, chiar dacă membrii săi, priviţi individual, reprezintă tipologii extraordinare. Dacă nu reuşesc să comunice şi să relaţioneze, tot ce vor obţine va fi cotarea unor rezultate slabe, pierzând timp preţios în conflicte personale şi orgolii care nu-şi au rostul. O echipă bună va fi cea care va face diferenţa dintre două companii concurente, stabilirea unor scopuri precise şi a responsabilităţilor reprezentând aspecte ce duc la construirea unui colectiv productiv.

Pentru a realiza toate aceste obiective şi pentru a face diferenţa într-o piaţă puternic concurenţială, trebuie să ţinem cont şi de calităţile pe care trebuie să le aibă o echipă bună:

  • pasiunea pentru muncă – aceasta aduce întotdeauna performanţă. O echipă motivată va avea întotdeauna rezultate pozitive!
  • comunicarea – considerată deja un clişeu, aceasta este, de fapt, unul dintre cele mai importante aspecte, indiferent de domeniul de activitate şi de nivelul membrilor unei echipe, reprezentând o condiţie esenţială pentru ca echipa să funcţioneze cât mai bine;
  • distribuirea cât mai clară a task-urilor şi a responsabilităţilor – mediul de lucru este cu atât mai productiv cu cât fiecare angajat îşi cunoaşte cât mai bine atribuţiile;
  • integrarea angajaţilor (induction process) – este un task deja uzual al departamentelor de resurse umane menit să asigure inducţia noilor angajaţi pentru a-i ajuta să se integreze cât mai bine în noua echipă şi să înţeleagă valorile, misiunea şi obiectivele companiei;
  • scopul comun – echipa nu poate exista dacă membrii săi nu împărtăşesc acelaşi scop.

Relaţia dintre manager şi echipă

Aceasta este un alt punct sensibil care poate conduce la rezultate extraordinare sau, din contră, plasate sub nivelul aşteptărilor. Este foarte important ca relaţia să fie construită pe transparenţă şi încredere, pentru a putea conduce la îndeplinirea obiectivelor asumate, pentru a asigura folosirea obiectivă a unui feedback pozitiv, precum şi pentru a facilita acceptarea unui feedback negativ. Aceasta în contextul în care furnizarea feedback-ului trebuie să ocupe un loc important în relaţia manager-subordonat, raport recunoscut, de altfel, ca având uneori valenţele unei relaţii sensibile şi dificil de gestionat. Este însă esenţial ca un manager să fie la curent cu problemele echipei sale (punctând în acelaşi timp şi realizările), pentru a putea răspunde prompt şi în timp util şi pentru a găsi, împreună cu echipa, cea mai bună cale pentru a depăşi un obstacol sau pentru a atinge un anume obiectiv.

O comunicare eficientă între cele două părţi va duce la construirea unei relaţii solide, cu efecte pozitive directe asupra performanţelor individuale şi organizaţionale.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •