Articol de: Irina-Gabriela Buda, redactor
2. Alinierea
Multe companii se supun, mai mult sau mai puţin asumat, riscului de a trece cu vederea aspectul investirii în starea de sănătate a angajaţilor. Acest lucru este mai pronunţat dacă valorile, scopul şi viziunea acestora nu par să aibă multe în comun cu filozofia presupusă de wellness. Autorii compară atitudinea CEO-ului de la Healthwise (sănătate) cu cea a celui de la Nelnet (educație, planificare, finanțe): la Healthwise există, spre exemplu, o zi dedicată Wellness-ului. Angajaţii sunt invitaţi, alături de speakeri, să răspundă întrebării „cum poate să îmi fie bine ?“. Este servită mâncare sănătoasă, iar participanţii au posibilitatea să schimbe idei în jurul acestei teme. În contrast, Nelnet a început abrupt investiţia în programe de wellness, discutând direct despre riscurile de sănătate. Angajaţii s-au simţit descurajaţi. Abia după ce compania a recurs la o echipă de profesionişti aceştia au devenit receptivi şi deschişi la acest element nou al culturii orgnizaţionale.
3. Scop, relevanţă, calitate
Starea de bine este un concept vag. Aceasta pentru că şi nevoile de sănătate ale angajaţilor stau sub imperiul diversităţii. Fiecare dintre ei are nevoi aparte şi înţelege nuanţat confortul fizic, emoţional şi mental. Tocmai de aceea o aplicare uniformizatoare a unui program de acest fel se va dovedi nerelevantă. Individualizarea este, prin urmare, o condiţie.
Necesităţile fiecărui membru al mediului organizaţional trebuie particularizate în funcţie de diferite criterii (vârstă, nivel de colesterol, consum de alcool sau tutun, nivel de stres). Programele de wellness trebuie, de asemenea, să aibă un nivel calitativ înalt şi o formă de prezentare şi desfăşurare atractivă pentru a-i motiva pe cei cărora li se adresează.
4. Accesibilitate
Programele de wellness trebuie să fie la îndemâna angajaţilor. Acest lucru presupune (cvasi)gratuitate, armonizare cu orele de lucru, în general proactivitate din partea celor care le propun. Fiind vorba de un subiect important, delicat și personal, riscul demotivării este mare. Tocmai de aceea, proiectele privind starea de bine trebuie să vină în întâmpinarea celor care lucrează, facilitând cât mai mult accesul acestora la ceea ce au ele de oferit. Companiile care au înregistrat succese în acest sens se evidenţiază prin elemente precum: informare-updatare online şi pe mobil privind noile beneficii wellness pentru angajaţi, centre gratuite de fitness, cabinete unde femeile îşi pot face mamografii, acces la intructori yoga sau seminarii pe teme de stare de bine.
5. Parteneriat
Crearea unei colaborări, interne sau externe, sporește succesul implementării programelor de wellness și creșterea credibilității sale. Autorii descriu cazul firmei Baltimore (turism), în cadrul căreia s-a creat un parteneriat între echipa de wellness și sectorul financiar. Aceștia menționează, de asemenea, situația firmei Lowe’s (retail și amenajări interioare), care a format o relație partenerială externă, grație căreia angajații au beneficiat de laboratoare mobile care veneau direct la birouri.
6. Comunicare
Un ultim element fundamental pentru succesul și eficiența implementării unui program de wellness este legat de modul în care se conectează la grupul țintă. Un astfel de proiect trebuie să țină cont de diferențele culturale dintre angajați și de nivelul lor de deschidere față de astfel de inițiative. El trebuie să fie, prin urmare, direct, simplu, transparent, flexibil, adaptat celor cărora li se adresează.
