Motivarea este o stare sau un proces?

Pentru mulţi manageri, acest subiect este fascinant, deoarece promite să le ofere cheia succesului. Iată câteva întrebări de coaching ce vă pot uşura activitatea de manager.

Succesul unui manager depinde de capacitatea sa de a concentra energia, atenţia, creativitatea, eficienţa şi responsabilitatea fiecărui angajat. Ei i se adaugă obligaţia de a se asigura că toţi angajaţii comunică şi cooperează cu colegii, clienţii, furnizorii, astfel încât să asigure atingerea obiectivelor companiei. Or toate acestea depind de nivelul de motivare al angajaţilor.
Motivarea este o stare de spirit, un element psihologic ce face legătura între aspectele raţionale, emoţionale şi corporale ale persoanei. Ea este însă rezultatul unui proces de evaluare continuă a relaţiei dintre aceste elemente. Ceea ce este motivant pentru un angajat poate fi demotivant pentru altul. Mai mult, pentru aceeaşi persoană, ceea ce este la un moment dat motivant poate deveni demotivant peste câteva luni.

Ştiţi ce influenţează motivarea?

Este important să înţelegeţi că nu doar piaţa, ci şi oamenii pe care îi conduceţi suferă un proces continuu de schimbare. În viaţa lor se produc modificări ale ierarhiei valorilor ce le pot afecta performanţele şi aşteptările faţă de companie.
Un exemplu frecvent este cel al angajatului tânăr, încântat că primeşte maşină, telefon şi are cheltuieli suportate de companie. Se implică, reuşeşte, se dezvoltă profesional şi, la un moment dat, fără prea multe explicaţii, îşi dă demisia şi este angajat de o firmă concurentă, pe un post similar, cu un salariu şi cu beneficii similare. Ce a făcut diferenţa? Uneori, nerecunoaşterea de către fostul şef a unui succes, alteori, marca diferită a maşinii de serviciu sau cât de bine s-a simţit printre noii colegi în timpul unui curs la care a participat.

Cum o puteţi gestiona?

De aceea, managerii trebuie să vegheze continuu la menţinerea unei atmosfere constructive, care să-i determine pe angajaţi să se automotiveze. Oamenii îşi schimbă motivarea atunci când:
• sunt supuşi la stres excesiv, profesional sau relaţional;
• li se cere în mod constant să lucreze peste program (chiar dacă sunt plătiţi);
• sunt ţinta unor tentaţii lansate de concurenţă;
• au impresia existenţei unor nedreptăţi care îi afectează;
• li se modifică parametrii care stabilesc echilibrul muncă-viaţă personală.
Pentru a ţine sub control asemenea schimbări la nivel motivaţional, se recomandă implementarea în companie a unor sisteme de comunicare şi management eficiente.
Ştiţi să vă automotivaţi?
Cel mai bun mijloc de creare şi menţinere a atmosferei de lucru propice este să fiţi un exemplu pentru cei din jur. Interesul, dedicaţia, pasiunea pe care le manifestaţi permanent transmit colaboratorilor dumneavoastră mesajul „Asta aştept şi de la voi”.
Pentru a reuşi, trebuie să vă identificaţi motivatorii. O puteţi face răspunzând la întrebarea: „Ce anume consider esenţial în activitatea mea?”. Încadraţi răspunsurile (pot fi între unul şi trei) în categoriile următoare:
1 poziţia socială – rangul recunoscut pe scara ierarhică şi/sau socială;
2 oamenii – faptul că stabiliţi şi întreţineţi relaţiile cu ei şi între ei;
3 activităţile – specifice pentru manageri (elaborare de strategii, coordonarea activităţii, exprimarea puterii etc.);
4 cunoştinţele – ce puteţi învăţa şi informaţiile pe care le prelucraţi la acest nivel;
5 posesiile – ceea ce aveţi datorită acestui rang (birou, loc de parcare, o anumită maşină de serviciu etc.).
La sfârşitul fiecărei zile de lucru, stabiliţi gradul de satisfacţie în raport cu categoriile importante pentru dumneavoastră, iar la începutul zilei de lucru următoare prevedeţi activităţi prin care să vă asiguraţi doza de satisfacţie de acel tip. Astfel, veţi avea mereu „combustibil emoţional” care să vă întreţină motivarea.
Transmiteţi celor din jur starea dumneavoastră de motivare?
Se spune că „ziua bună se cunoaşte de dimineaţă”, iar acest lucru poate fi utilizat în favoarea capacităţii dumneavoastră de motivare. Creaţi-vă un mic ritual în fiecare dimineaţă, care să vă inducă o stare de spirit constructivă:
• asiguraţi-vă că vă treziţi odihnit/ă din punct de vedere fizic şi intelectual;
• savuraţi-vă micul dejun, care să conţină atât surse de energie (glucide), cât şi vitamine (sucuri de fructe);
• faceţi un scurt exerciţiu fizic, chiar dacă mergeţi să cumpăraţi pâine/un ziar ori scoateţi câinele la plimbare;
• alegeţi-vă haine pe care le consideraţi comode, plăcute şi atractive;
• faceţi ceva care să vă producă o plăcere reală, înainte de a ajunge la serviciu.
Astfel, atunci când intraţi în birou, vă va fi uşor să aveţi o atitudine plină de încredere în sine şi optimism – alte două ingrediente „secrete” ale bunilor motivatori. Şi veţi putea menţine întreaga zi atmosfera propice cooperării, comunicării şi obţinerii de rezultate.
Îi sprijiniţi pe ceilalţi să se automotiveze?
Pentru aceasta, ţineţi cont de rezultatele unui sondaj Gallup, realizat la nivel mondial, ce a relevat care sunt aşteptările angajaţilor de la manageri:
• să-i facă să simtă că au grijă de ei;
• să le ofere un feedback onest şi constructiv cel puţin o dată pe săptămână;
• să-i convingă că se preocupă de stabilitatea slujbei angajaţilor, precum şi de dezvoltarea lor profesională.
Cele trei elemente asigură peste 67% din nivelul de motivare a angajaţilor, diferenţa fiind dată de variabile individuale. Este evident că fiecare dintre ele reprezintă un proces, constituindu-se din elemente mărunte, ce se acumulează şi creează angajaţilor o percepţie favorabilă despre locul de muncă şi relaţia cu managerul – baza automotivării şi implicării.
Vă place procesul de motivare?
Un proverb englezesc spune „găseşte-ţi o slujbă care să îţi placă, şi nu vei mai munci toată viaţa”. Aplicând setul de soluţii sugerate, veţi descoperi că vă place „munca de motivare”, astfel că, probabil, nu o veţi mai „face”, însă rezultatele sale vor fi mult mai consistente şi mai convingătoare decât până acum.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •