Greșeala ca o oportunitate

Pentru orice manager, este important sa faca si greseli

Greșelile sunt parte integrantă din procesul nostru de dezvoltare și învățare. Este omenește să greșim, însă este mai important să învățăm aceste lecții de viață și să le transmitem și celor din jur experiența noastră. În momentul în care recunoști și îți asumi greșeala, ai făcut deja un pas uriaș către gestionarea ei, privești lucrurile din altă perspectivă, începi să te gândești la soluții, la felul în care poți evita această situație pe viitor. Un vechi proverb spune că greşeala recunoscută este pe jumătate iertată.

Din păcate, în societatea noastră, foarte puțini reușesc să fie sinceri și să-și asume greșeala. Din punctul meu de vedere, cele mai mari obstacole în recunoașterea greșelilor sunt: teama de consecințe, rușinea și orgoliul. De cele mai multe ori, oamenii asociază greșelile cu eșecul, iar acest lucru se transpune automat într-o scădere a respectului de sine. A recunoaște public că ai greșit, mai ales atunci când ești într-o poziție de conducere, îți poate aduce un plus de credibilitate în fața semenilor tăi. Consider că este important să privești greșeala ca pe o oportunitate, iar în acel moment lucrurile se schimbă. Teama de eșec provine din frica de necunoscut, dintr-o încredere scăzută în noi și din teama de a nu fi respinși.

Pentru orice manager, este important să facă și greșeli, pentru a descoperi noi abordări, oportunități sau modele de afaceri. Principala cauză pentru care echipele de management din companii nu își asumă riscuri, mai ales în perioade de criză financiară, este tocmai această frică de a nu greși. Iar soluția pentru a înfrânge acest sentiment este să te confrunți cu el și să încerci să îți îndeplinești cât mai bine obiectivul. Nu cred că putem corecta greșelile prin acțiuni punitive, ci mai degrabă prin comunicare și încercarea de a găsi soluții. În orice acțiune pe care o întreprindem trebuie să ne asumăm de la început și posibilitatea ca aceasta să nu funcționeze.

Este o abordare realistă, în care eșecul este posibil. Nu pot vorbi în numele altor companii din România, însă vă pot spune că la Praktiker avem o politică și o filozofie deschise, de gestionare a greșelilor. Managerii trebuie să le permită subordonaților să experimenteze și să fie inovatori, ceea ce uneori poate însemna să le permită să facă și greșeli. Dacă impui teamă față de greșeli și de sancțiuni, nu faci decât să diminuezi inițiativa, să reduci posibilitatea de a dezvolta și de a experimenta noi oportunități. Un manager bun știe să gestioneze greșelile angajaților și să găsească cele mai bune metode pentru a-i ajuta să învețe din ele.

Compania noastră a dezvoltat un set de reguli și proceduri pentru  managementul greșelii, prin care încearcă să încurajeze onestitatea și capacitatea de recunoaștere a greșelilor, astfel încât angajații să nu le mai perceapă ca pe un eșec, ci ca pe o modalitate de a învăța cum să facă lucrurile mai bine. Există foarte multe companii care au depășit această mentalitate, iar cele care încă o tolerează vor trebui să se maturizeze și să vadă beneficiile. Cred că este doar o chestiune de timp până când vom depăși această barieră.

Sunt foarte multe exemple în literatura de specialitate, însă m-aș opri asupra a două idei pe care le-am învățat de la Tony Hsieh, un tânăr ambițios, care a ajutat compania zappos.com să atingă o cifră de afaceri de peste 1 miliard de dolari: să faci din customer service responsabilitatea întregii companii, nu doar a unui singur departament, iar din cultura organizaţională, prioritatea numărul unu a companiei. Sunt lecții pe care cei de la Zappos le-au învățat de-a lungul timpului și care le-au adus succesul binemeritat.

Una dintre greșelile pe care le-am făcut la începutul carierei a fost să pun presiune pe angajați mai mult decât era necesar, să încerc să-i determin să lucreze mai intens. Am învățat că, pentru a fi productivi, angajații trebuie să nu fie încărcați cu prea multe sarcini și să existe o prioritizare a task-urilor.