Regulamentul intern – obligaţie sau drept al angajatorului?

Regulamentul intern – obligaţie sau drept al angajatorului?

Potrivit Codului Muncii, toţi angajatorii sunt obligaţi să întocmească regulamentul intern al organizaţiei lor. Reamintim că nerespectarea acestei prevederi atrage după sine o paletă întreagă de neplăceri de natură juridică.

Prevederile art. 241 – 246 ale Legii nr. 53 din 2003 privind Codul Muncii, republicat, statuează obligaţia fiecărui angajator de a întocmi regulamentul intern, document care stabilește cadrul general privitor la disciplina muncii, la nivelul entităţii juridice pe care o conduce.

Din perspectiva teoriei dreptului muncii

Obligaţia elaborării regulamentului intern de către angajator survine cu consultarea sindicatului sau a reprezentanţilor salariaţilor şi trebuie să cuprindă cel puţin prevederi referitoare la: reguli privind protecţia, igiena şi securitatea în muncă în cadrul organizației; reguli privind respectarea principiului nediscriminării şi al înlăturării oricărei forme de încălcare a demnităţii; drepturile şi obligaţiile angajatorului şi ale salariaţilor; procedura de soluţionare a cererilor sau a reclamaţiilor individuale ale salariaţilor; reguli concrete privind disciplina muncii în organizație; abaterile disciplinare şi sancţiunile aplicabile; reguli referitoare la procedura disciplinară; modalităţile de aplicare a altor dispoziţii legale sau contractuale specifice; criteriile şi procedurile de evaluare profesională a salariaţilor.

Aşadar, trebuie reţinut că angajatorului îi revine doar obligaţia de a consulta sindicatul sau reprezentantul salariaţilor, dar nu şi cea de a lua în considerare opiniile formulate de către sindicat sau de către reprezentanţii salariaţilor, care contravin realizărilor obiectivelor organizației, întrucât sindicatul sau reprezentantul salariaţilor are un rol consultativ. Drept urmare, angajatorul este în măsură să aprobe regulamentul intern fără a lua în considerare obiecţiunile lor.