Articol de: Mihai Popa-Radu, Executive Coach și fondator al Mindfulness Institute
Mindfulness este un cuvânt rostit din ce în ce mai des, în locuri diverse și neașteptate. Dacă până mai ieri era mai degrabă șoptit și primit cu reticență de către occidentali datorită asocierii cu practica meditației, acum a ajuns să fie rostit fără teamă în plenul Parlamentului Britanic, la Forumul Global de la Davos și în open-space-urile de la Google și Intel. Iar dacă până de curând se scria despre mindfulness doar în reviste cu caracter spiritual, acum apar constant articole în Harvard Business Review și the Economist, pentru ca pe coperta uneia dintre edițiile revistei Time să apară scris cu litere mari: The Mindfulness Revolution. În plus, mindfulness este prezent sub o formă sau alta în programele unor prestigioase instituții de învățământ precum INSEAD, IMD, MIT, Harvard și Stanford.
Mindfulness este un instrument estic pentru rezultate vestice, spunea cineva. Simplu spus, mindfulness înseamnă să trăim momentul prezent pe deplin, atenți în mod conștient la ceea ce gândim și simțim. Odată cu ritmul 24/7 care caracterizează modul în care funcționează organizațiile performante vine și stresul de a ne regăsi printre milioane şi milioane de alte voci şi minţi. Tot mai multe companii, din domenii diverse şi având culturi organizaţionale diferite îşi încurajează angajaţii să adopte un stil de muncă mindful. Departe de a fi închisă, iată o listă a companiilor care au integrat cu succes practicile mindfulness: Google, Target, Intel, Electronic Arts, Facebook, Twitter, eBay, Ford, Cargill, Huffington Post etc.
În ultimii ani, din ce în ce mai mulți liderii din mediul de afaceri au început să mixeze şi să adapteze tradiţiile spirituale milenare cu cele mai recente rezultate ale cercetărilor din psihologie şi neuroştiinţe, cu scopul declarat de a crea o cale simplă, dar puternică de a creşte performanța angajaților într-un mod ecologic și sustenabil pe termen lung.
