Articol de: Elena Badea, Managing Partner, Valoria Business Solutions
Gurile rele spun că este „de fițe” să faci coaching. Alții spun că este pierdere de timp sau că e scump. Mulți consideră că nu li se potrivește și că ei „sunt bine așa cum sunt”. Pe de altă parte, tinerii, mai ales cei numiți „young professionals”, aleg să facă sesiuni de coaching pentru că nu vor să avanseze în viață învățând numai prin ”trial & error”. Aceasta este perspectiva personală.
Există apoi perspectiva organizațională, a companiilor. Studii serioase, realizate peste tot în lume, arată ce câștigă companiile care le oferă sesiuni de coaching angajaților. Pentru România, un studiu recent de la Valoria a scos la iveală faptul că top managerii de aici au văzut o creștere de 20% a profitabilității companiei ca urmare a beneficiilor aduse de programele de coaching. În același timp, retenția angajaților a fost cu 35% mai bună, iar colaborarea în cadrul echipei s-a îmbunătățit cu 70%.
Vedem exprimate în spațiul public toate aceste percepții organizaționale sau personale, dar și convingeri și experiențe diferite legate de coaching. Citindu-le, ascultându-le, discutându-le, unii dintre noi își pun întrebarea: să fac sau să nu fac coaching? Dilema este legitimă nu doar pentru cei zăpăciți de noianul de păreri contradictorii, ci și pentru cei care vor să acționeze cu claritate.
- Cine sunt eu, în viața mea?
În prima parte a vieții, de la 0 la 6 ani, tot ceea ce intră pe „hard discul” structurii noastre biopsihosociale este „preluat” din exterior. Nu învățăm doar limba vorbită de către părinții noștri, ci și modelele lor de gândire. Preluăm seturi întregi de comportamente, valori și convingeri, fără să putem alege conștient ce vrem să intre pe „hard discul” nostru. Generațiile anterioare se asigură astfel că ne transmit strategiile lor de succes, dar rezultatul este că nici unul dintre noi nu ieșim din acest acest proces biopsihosocial cine vrem noi să fim.
Într-o lume cu un ritm al schimbării lent, în care milioane de ani cel mai important succes a fost supraviețuirea, aceste mecanisme au fost benefice. În lumea revoluției industriale 4.0, în care schimbarea rapidă este singura constantă, strategiile de succes ale generațiilor anterioare au nevoie de upgrade-uri constante și conștiente. Pentru a naviga în împrejurări pline de incertitudine, avem nevoie de repere decizionale conștientizate și de claritate. Adică, de conștiință de sine.
În coaching, acesta este primul pas. Coachingul aduce instrumente eficiente de descoperire a universului lumii interioare, făcând posibilă interacțiunea conștientă cu valorile, dorințele și aspirațiile noastre. Practic, observăm conștient cine suntem în viața noastră și ce am „preluat” fără să putem alege în structura noastră biopsihosocială.
