Fiscalitatea dincolo de granițe

Acest model de mobilitate internationala a angajatilor are anumite beneficii atat pentru angajat cat si pentru companie.

Ediția 2012 a publicației KPMG, Thinking Beyond Borders: Management of Extended Business Travellers, vine  în ajutorul oamenilor de afaceri și angajatorilor în ceea ce privește planificarea fiscală, oferind informații detaliate cu privire la impozitul pe venit și contribuțiile de asigurări sociale datorate asupra veniturilor persoanelor fizice din peste 80 de state, inclusiv România.

Ea își propune să ajute companiile și persoanele fizice în soluționarea unor probleme fiscale și de securitate socială ce privesc detașarea personalului în străinătate, în special pentru călătorii de scurtă durată.

Mădălina Racovițan, partener în cadrul departamentului de Taxe al KPMG România și coordonator al echipei International Executive Services, explică: „Această publicație oferă informații detaliate cu privire la impozitul și contribuțiile sociale datorate pentru veniturile persoanelor fizice din peste 80 de state, inclusiv România.Peste 20 de state noi au fost incluse  în această ediție, în plus față de ediția anului 2011. Așadar, această publicație anuală devine o lucrare de referință care capătă o importanță deosebită pentru toate companiile care trimit personal în străinătate.”

Cerințele utilității

În anul care a trecut de la ultima ediție, au avut loc puține modificări în tendința companiilor de a detașa angajații în străinătate pentru perioade scurte de timp, în timp ce modelul tradițional de detașare pe termen lung într-un singur stat continuă să scadă. În contextul economic actual, companiile sunt adesea interesate să reducă costurile considerabile generate de detașarea pe termen lung a unui angajat într-un alt stat. Prin urmare, companiile caută modele mai flexibile și mai eficiente de mobilitate internațională a angajaților. Angajații, pe de altă parte, preferă adesea călătoriile de business de scrută durată. Detașările pe perioade lungi în care membrii de familie însoțesc angajatul în statul de detașare au consecințe importante pentru angajați și pentru familiile acestora, și de aceea, călătoriile pentru perioade scurte de timp mult mai convenabile, atât pentru angajați cât și pentru angajatori.

În mod evident, acest model de mobilitate internațională a angajaților are anumite beneficii atât pentru angajat cât și pentru companie. Cu toate acestea, așa cum se explică în publicația KPMG, modelul poate genera o serie de riscuri fiscale, atât pentru angajator cât și pentru angajat. Este deosebit de important ca în implementarea programelor de mobilitate internațională a angajaților să se țină cont de faptul că în ultimii ani autoritățile fiscale din întreaga lume au devenit din ce în ce mai vigilente, într-un efort de a atenua scăderea veniturilor bugetare.

Ce nu fac angajatorii români în privința mobilității

Racovițan remarcă faptul că „sunt cazuri în care angajatorii români nu conștientizează cerințele locale ce trebuie respectate în jurisdicția în care detașează angajații, iar la un moment dat, sunt confruntați cu sancțiuni semnificative aplicate de către autoritățile locale. În alte cazuri, angajații înșiși se confruntă cu restricții privind intrarea sau șederea pe teritoriul unei țări sau sunt supuși plății impozitului, a contribuțiilor sociale sau a altor obligații, conducând la perturbarea afacerii sau chiar mai rău, la transformarea unui proiect ce părea inițial profitabil într-o decizie generatoare de pierderi pentru companie.”