Articol de: Elena Badea, Managing Partner, Valoria Business Solutions
Alte tipuri de clasificări ale valorilor
Există numeroase alte tipuri de clasificare a valorilor. După criteriul valabilităţii lor, al ariei de extindere, valorile sunt reale sau absolute, individuale sau generale, obiective sau subiective. După sensul lor, valorile pot fi pozitive sau negative.
De exemplu, participarea la un training poate activa valorile 10, 22 și 37 la o anumită persoană și valorile 2, 7, 16 și 22 – la alta. Unele dintre valorile aflate în aceste poziții pot fi comune, altele diferite. Dacă două sau mai multe persoane au activate cel puțin trei valori comune indiferent de poziția acestora în ierarhia fiecărei persoane, atunci se instalează o percepție de încredere între aceste persoane.
Încrederea instalată în mod constant între acele persoane în 2-3 interacțiuni succesive, permite subconștientului să rețină acest aspect pe care îl va lua ca implicit în următoarele ocazii. Până când? Până în momentul în care comportamentul uneia dintre aceste persoane va produce o stimulare negativă (să zicem, dezamăgire) cu o diferență suficient de mare încât să declanșeze „recalibrarea”.
Conștientizarea valorilor fundamentale este un proces extrem de util, care aduce claritate și permite apoi alinierea acestora cu obiectivele personale active în fiecare etapă a vieții.
Valorile pot fi clasificate și după alte două criterii:
- impactul pe care exprimarea lor în comportamente îl are asupra oamenilor:
- valori de atracție – valori pe care le vrem mai active în viață noastră pentru că sunt aliniate cu misiunea vieții și obiectivele noastre și ne ajută să le exprimăm în comportamente;
- valori de evitare – valori pe care ne străduim să le evităm, conform percepției subiective pe care o avem asupra realității.
- Modul în care valorile acționează ca factori motivatori asupra nevoilor, aspirațiilor și dorințelor noastre:
- valori-mijloc – valori care se pot negocia;
- valori-scop – valori ne-negociabile.
De exemplu, valorile economice sau politice se negociază, dar valorile morale, estetice și religioase, de cele mai multe ori, sunt ne-negociabile.
Exprimarea valorilor în organizații
Așa cum spuneam, atunci când valorile din partea de sus a ierarhiei nu pot fi exprimate sau nu sunt susținute de un anumit mediu sau context, suntem puternic frustrați și nefericiți. De cele mai multe ori, oamenii aleg să părăsească organizațiile sau comunitățile în care exprimarea valorilor lor fundamentale nu este posibilă.
În cadrul organizațiilor, rolul liderilor este acela de a fi modele prin felul în care reflectă în propriile comportamente valorile companiei, în mod natural și firesc. Să luăm, de exemplu, valoarea numită „colaborare”. Atunci când liderii unei echipe demonstrează sistematic această valoare în comportamentele lor, când o numesc și o apreciază în fața oamenilor, când o recompensează implicit și explicit, spiritul de colaborare „se activează” în membrii echipei. Rezultatul este alinierea acestora pe direcția comportamentelor care susțin colaborarea, iar integrarea noilor colegi se va face într-o echipă aliniată cu transferul calitativ al comportamentelor asociate colaborării.
Alte articole scrise de către Elena Badea: Chiar merită să aflăm cine suntem și ce potențial avem abia la 40-50 de ani?