Articol de: Olivia Vereha
Cu câteva zile în urmă discutam despre cele mai mari provocări ale companiilor în lucrul cu reprezentanții generației Millennials. Printre problemele semnalate de manageri se află o carență de skilluri inter și intra personale, incapacitatea de a-i coordona și de a-i menține în cadrul companiei pe o perioadă mai îndelungată.
Potrivit studiului realizat de compania Hart Consulting împreună cu SNSPA – ”Millenials @ Work”, toate aceste obstacole se datorează unei comunicări deficitare între generații, care face ca factorii care îi motivează pe cei mai tineri să nu se regăsească în lista de beneficii și de stimulente concepută de cei care îi manageriază.
Credințe, preferințe, motivatori pentru generația Millennials
Pe primul loc pentru reprezentanții generației Millennials se situează statutul, dar nu așa cum îl percepem în mod tradițional, și anume a avea o funcție importantă pe cartea de vizită, cât recunoașterea constantă a meritelor sale. Un Millennial are nevoie de recunoaștere a meritelor în public și, mai ales, are nevoie ca acest feedback pozitiv să vină aproape instant. Un exemplu care vine în susținerea acestei teorii este dependența acestora de rețelele sociale, un mijloc prin care ei își obțin acest ”instant gratification” prin încarcarea de conținut care poate fi apreciat în timp real de cei din cercurile lor de prieteni.
Citește și Generația noilor manageri. Totul pentru oameni
Ceea ce adesea este interpretat ca o lipsă de respect față de valori este modul în care această generație percepe și se manifestă față de tradiție. Lipsa rigorii în muncă, lipsa unei nevoi de a se organiza în structuri ierarhice, organigrame, foarte clare este pentru generația X o foarte mare problemă pentru că nu reușesc să perceapă rebeliunea tinerilor ca pe o evoluție și nu o involuție. Generația Millenials nu face lucrurile greșit, doar le face diferit. Sunt jucători de echipă, dar de echipe coagulate natural, nu impuse. Dar acesta este un process de tranziție. Redefinirea în timp real a protocolului, a rigidității comunicării oficiale și a procedurilor standardizate adâncește gap-ul dintre cele două grupe sociale.
