Poate că cea mai evidentă caracteristică a birourilor deschise este aceea că acestea sunt concepute astfel încât angajații să poată face mai multe activităţi deodată (=multitasking). Chiar dacă porți căști de izolare a zgomotului, o parte din creierul tău trebuie să rămână întotdeauna alertă pentru oportunități de a „colabora”. Şi, chiar dacă reușești să te concentrezi pe ceva, încă ești înconjurat de alți oameni care sunt multitasking.
Presupunerea din spatele creării birourilor deschise este că această „colaborare” face indivizii și echipele mai „inovatoare” și „agile”, ceea ce în principiu înseamnă „mai inteligente”. Însă se pare că multitasking-ul are exact efectul opus. Conform unor cercetări ample, multitasking-ul te face pe tine – și pe oamenii din jurul tău (!) – mai puțin inteligent.
Cu aproximativ un deceniu în urmă, psihologii organizaționali au dorit să știe dacă persoanele care urmăresc mai multe surse media (cum ar fi YouTube și Netflix), în același timp, își pregătesc creierul pentru a fi mai capabil să efectueze mai multe sarcini deodată.
Așteptările au fost că tinerii (care fac mult multitasking în media) s-ar dovedi mai potriviți pentru a lucra în medii care necesită multitasking, așa cum se întâmplă în biroul modern.
Surprinzător, cercetătorii au descoperit că multitasking-ul media în viața de zi cu zi nu se traduce în avantaje de performanță în testele de multitasking efectuate în laborator. De fapt, a fost chiar contrariul presupunerii de bază. Multitasking-ul media obișnuit face ca oamenii să fie mai puțin eficienți în îndeplinirea sarcinilor în timp ce fac mai multe sarcini deodată.
Între timp, un studiu diferit de la Universitatea Stanford a descoperit că multitasking-ul regulat face mai dificilă concentrarea oamenilor pe o singură sarcină și permite informației irelevante să concureze cu informații relevante. Cu alte cuvinte, multitasking-ul zilnic te face:
• Mai puţin eficient când faci mai multe sarcini deodată.
• Mai puțin eficient atunci când nu faci multitasking.
• Mai puțin eficient în stabilirea priorităților pentru atingerea obiectivelor.
De ce se întâmplă acest lucru? Se pare că atunci când faci mai multe sarcini deodată, îţi reduci literalmente inteligența, măsurată prin capacitatea ta de a înțelege ceea ce vezi și auzi. Un studiu de referință de la Universitatea York din Marea Britanie a constatat că, într-un test de înțelegere standard, cei care făceau mai multe sarcini deodată au obținut cu 11% mai puțin decât cei care nu au făcut multitasking.
Chiar mai îngrijorător este faptul că cercetătorii au descoperit că doar faptul că stai lângă cineva care face multitasking îţi scade capacitatea de înțelegerea cu 17%. Acest lucru se pare că se datorează poluării vizuale cauzate de vederea ecranului sau a activităților celuilalt, care îţi forțează creierul să interpreteze ceea ce vede … și necesită mai mult efort decât multitasking-ul însuși.
Pentru a afla ce se întâmpla, psihologii au apelat la neurologii de la Institutul de Neuroștiințe Cognitive de la University College din Londra, care au scanat creierul celor care făceau frecvent multitasking. Neurologii au descoperit că multitasking-ul zilnic – sau pur și simplu lucrul în preajma unei persoane care face multitasking – provoacă, de fapt, leziuni ale creierului, făcând oamenii mai puțin inteligenți.
Implicațiile acestei cercetări sunt cu adevărat înspăimântătoare, având în vedere că 70% din companii au ales să facă schimbarea spre un design de birouri deschise, ceea ce garantează practic că fiecare persoană va face fie multitasking sau va fi înconjurată de alte persoane care fac multitasking. În mod ironic, chiar tehnologia care trebuia să ne facă mai deștepți, ne face, de fapt, mai puţin inteligenţi.
Sursa: Inc.com
Foto: Pixabay
Citește și Cum îți protejezi cei mai buni angajaţi de la epuizare.
