Articol de: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și Tehnologii Emergente
Există convingerea că şcoala are răspuns la toate problemele vieţii sociale extinse. Învăţăm matematică, istorie, fizică, chimie, biologie, logică, psihologie şi alte materii incluse în programa şcolară. Numai că existenţa acestora şi a unor mecanisme de învăţare nu garantează, ulterior, de exemplu, productivitatea şi eficiența.
Lipseşte cultura mentoratului
Dar de aceste aspecte ne dăm seama cel mai des când începem să lucrăm. De ce atunci? Pentru că, dat fiind caracterul aplicat de la slujbă, în mult mai mare măsură aceşti doi indicatori ghidează mediul de afaceri decât şcoala.
În absenţa productivităţii şi eficienţei asimilate în şcoală, liderii organizaţiilor ajung să le înveţe de multe ori prin experienţă directă sau prin mentorat. Şi nu numai că nu învaţă la şcoală despre aceste concepte şi multe altele, dar nu învaţă cum să mentoreze, la rândul lor, prin conlucrarea cu colegii.
De este important mentoratul
Mentoratul este important pentru că încearcă să echilibreze şi să dezvolte ponderea laturii practice a formării iniţiale. În mediul de business, prin mentorat, liderii sprijină cu experienţa lor formarea altor lideri, a altor profesionişti şi antreprenori. Sigur, există mai multe tipuri de mentorat în funcţie de etapa de dezvoltare a fiecărui om sau profesionist, potrivit Harvard Business Review.
Interesant este, însă, că nu numai cei mentorați au de câştigat din mentorat, ci şi liderii-mentori. Potrivit Wall Street Journal, în SUA, cu scopul iniţierii directorilor de top din companii în cele mai noi tehnologii, aceştia fac echipă cu colegii mai tineri şi trec printr-un proces de învăţare care se numeşte „reverse mentoring”.
