Mai mult decât o metodologie, Agile este un mod de gândire

Mai mult decat o metodologie, Agile este un mod de gandire

Angajații aflați într-o stare constantă de stres fizic și emoțional pot prezenta probleme de sănătate, performanțe cognitive slabe și creativitate scăzută. Unul dintre motivele pentru care o companie ar alege să implementeze modelul Agile este potențialul său de a transforma biroul într-un loc în care oamenii se simt în siguranță și prosperă.

Agile, pe de altă parte, poate spori sentimentul de well-being, asigurându-se că angajații au o voce și își asumă propriile proiecte. Cu alte cuvinte, Agile îmbunătățește viața oamenilor, sănătatea lor și satisfacția la locul de muncă.

Zilele trecute, fondatorii DOvelopers, Eduard Budacu (fondator & agile coach) și Cristina Pană (co-fondator & learning facilitator), făceau o introducere în Agile Coaching, un alt tip de management al productivității. Astăzi, intrăm mai mult în esența lucrurilor și vă spunem în ce constă, mai exact, această abordare și ce indicatori ar trebui să urmărească echipele pentru a-și îndeplini obiectivele de business.

Descrieți metodologia Agile. Care sunt etapele?

Eduard: Agile este mai degrabă o filozofie, un mod de a aborda dezvoltarea software. Dacă ar fi să dau o definiție, aș spune că Agile este un set de valori și principii și presupune livrarea unui produs software bun către client, folosind un mod de lucru adaptiv, incremental și iterativ, de către echipe cross-funcționale și auto-organizate.

Agile pune foarte mult accentul pe oameni și interacțiuni, pe adaptare rapidă la schimbare și livrare timpurie și continuă.

Sub umbrela acestei filozofii, au apărut mai multe metodologii de lucru, cele mai cunoscute fiind Scrum, XP, Lean, Kanban, Less, SAFe. Fiecare metodologie are anumite procese, întâlniri și tool-uri, însă la bază se urmăresc principiile filozofiei Agile. Cea mai populară metodologie aplicată este Scrum, o practică potrivită pentru dezvoltarea și susținerea produselor complexe. Presupune un mod de lucru empiric și iterativ, bazat pe inspecție, adaptare și transparență.

Metodologiile în sine nu sunt literă de lege, important este să găsești ce procese sau moduri de lucru aduc cea mai multă valoare în cadrul companiei, fie că este un mix din mai multe metode sau doar o anumită parte dintr-un proces mai larg. Esențial este să experimentezi, să inspectezi rezultatul, să înveți din el și să adaptezi modul de lucru imediat.

Prin ce se diferențiază programele de învățare și coaching propuse de către DOvelopers față de coaching-ul clasic, în ceea ce privește tehnicile?

Eduard: Vorbim despre coaching profesional, care vizează îmbunătățirea modului de lucru în echipă, prin alinierea la valori comune și dezvoltarea unei metodologii personalizate.

În ceea ce privește training-ul, nu avem un curriculum prestabilit și nu abordăm învățarea prin „așa trebuie să faci”. Folosim o bază de cunoștințe pe care am acumulat-o în zece ani de practică în dezvoltare software și tratăm fiecare experiență ca pe ceva nou și apelăm la metode de cercetare pentru a obține informații relevante pentru compania cu care lucrăm.

Printr-o evaluare inițială, pe care o desfășurăm cu toate părțile implicate, extragem punctele forte și aspectele de îmbunătățit. Pe baza informațiilor primite, echipele cu care lucrăm își setează obiective de performanță, pe care le urmărim în acțiunile pe care le facem. Apoi, extragem din metodologiile de dezvoltare ceea ce se potrivește pentru contextul companiei și urmărim, mai degrabă, ca aceasta să își adapteze metodele și practicile de dezvoltare.

Fiindcă este un proces iterativ, învățarea este integrată în procesul de lucru. Astfel, la intervale regulate de timp evaluăm progresul și identificăm lecțiile învățate de echipele cu care colaborăm.

Spuneți că ajutați companiile să-și crească productivitatea unei echipe prin învățare integrată în modul de lucru. Ce presupune acest tip de învățare? 

Eduard: Noi spunem că, în loc să trimitem oamenii la cursuri, inițiem învățarea în echipă. Folosim instrumente precum retrospective de proces, dezbateri constructive, grupuri de studiu și comunități de practică pentru a realiza o cultură bazată pe îmbunătățire continuă. Scopul este sa ieșim din percepția profesor-elev și bagajul de emoții și preconcepții care vin la pachet și să generăm un cadru unde echipele să învețe autonom și punctual pe subiecte de interes în activitatea de zi cu zi.