Articol de: Antoneta Galeș, Director of Communications and Organisational Development, Selgros Cash&Carry
Conceptele teoretice folosite
În momentul în care am creionat acest proiect de dezvoltare organizațională, am pornit de la câteva concepte teoretice foarte valoroase pe care le voi prezenta pe scurt: teoria constructivismului social, orientarea către soluții, psihologia pozitivă și ancheta apreciativă.
Teoria constructivismului spune că relațiile construiesc realitatea. Modul în care se comportă indivizii în cadrul unei entități sociale, administrative sau chiar în cadrul unui grup definește forma de manifestare a întregului grup sau a societății respective. Compania, întreprinderea sau societatea comercială, puteți să-i spuneți cum vreți, este definită de oamenii care o alcătuiesc. Tot ceea ce reprezintă o companie se realizează de către oameni prin intermediul acțiunilor lor și al interacțiunilor dintre ei. Construim realitatea în fiecare zi prin ceea ce alegem să credem, să vedem și să facem. Realitatea este doar o percepție asupra exteriorului și doar o interpretare personală.
Există un proverb evreiesc care sună așa: ”ce este mai adevărat decât adevărul? Răspunsul este povestea.” Ceea ce definim ca realitate traducem în narațiune, iar forma de expresie este limbajul. Ne aflăm pe o stradă cu circulație în ambele sensuri: cuvintele pe care le folosim depind de starea noastră de spirit, dar o și influențează. Discursul interior, despre noi și despre ceilalți, contează foarte mult: în funcție de cuvintele pe care le folosim, starea de spirit se poate îmbunătăți sau înrăutăți. De ani buni, am decis să înlocuiesc cuvântul ”problemă” din vocabularul meu cu ”situație”. Mă simt mult mai bine când discut despre o ”situație de rezolvat” decât despre o ”problemă pe care o avem”. Acum doi ani, am avut ”o situație de sănătate de rezolvat” și nu o boală. Vorbind cu noi înșine și vorbind cu ceilalți, influențăm în mod direct ceea ce facem sau urmează să facem.
Orientarea către soluții este un concept care îl înlocuiește pe cel de rezolvarea problemelor. Este o modalitate prin care ne concentrăm pe ceea ce avem de făcut, în loc de a ne mulțumi să săpăm în cauzele unei probleme și să căutăm vinovații. Sigur că este important cunoaștem și cauzele ca să evităm repetarea situației respective, dar asta nu ne ajută la găsirea celei mai bune soluții. Or, scopul este de a reuși, de a rezolva și nu de a găsi justificări.
Psihologia pozitivă este o disciplină importantă a psihologiei studiată intens în ultimii ani care nu are legătură cu aberațiile de genul „gândire pozitivă”. Nu înseamnă ignorarea realității sau crearea de scenarii colorate în care e suficient să credem ca să se îndeplinescă. Este o știință care a început prin a identifica lucrurile care funcționează în creșterea stării de bine a indivizilor. Am reușit să supraviețuim ca specie tocmai pentru că am fost în stare să evităm pericolele, doar că această abilitate de a fi atenți doar la ceea ce este greșit, amenințător sau disfuncțional ne împiedică să vedem ceea ce este bine, ceea ce funcționează și ceea ce ne aduce mulțumire. Genul acesta de abordare este foarte utilă în relațiile din interiorul unei companii: dacă alegem să ne concentrăm doar pe corectarea greșelilor, uităm să vedem în oameni calitățile pe care le au deja și pe care le putem susține astfel încât aceștia să poată da ce e mai bun în ei. Acest lucru trebuie să fie valabil încă de la angajare. Trebuie găsit ”omul potrivit pentru locul potrivit”, astfel încât să se afle în pozițiile de contact cu publicul cei cărora le face plăcere acest lucru și în arhivă cei care iubesc ordinea și care nu au nevoie de atât de multă interacțiune. În sistemul nostru de evaluare, insistăm pe dezvoltare în direcțiile în care oamenii au potențial. Ne concentrăm pe punctele tari.
Analiza apreciativă a fost cea care ne-a oferit o bază bună de plecare pentru întrebările pe care ni le-am pus chiar la început despre ceea ce funcționează deja, ce dorim să întărim, care sunt lucrurile bune pe care le-am făcut, care sunt reușitele noastre. Am făcut acest lucru în cadrul unui mic grup de lucru, apoi am definitivat principiile echipei noastre, cele după care funcționăm și am stabilit modalitatea prin care vom comunica acest lucru tuturor colegilor din companie.
