Articol de: Alina Doica, Trainer, Interact Communication
Gestionarea momentelor tensionate
O altă direcţie în care neuroştiinţa poate să ajute un manager este chiar în acţiunile şi sarcinile cotidiene, cum ar fi conducerea unei şedinţe sau gestionarea unei atmosfere tensionate în cadrul echipei. De exemplu, studiile asupra felului în care rezolvăm problemele au demonstrat şi ştiinţific ceea ce cunoşteam la nivel empiric, respectiv că ideile bune ne vin cu mai multă uşurinţă atunci când suntem relaxaţi şi motivaţi. Din punct de vedere neurobiologic, acest lucru se întâmplă pentru că ideile bune sunt deseori rezultatul unei conexiuni neobişnuite, al unei legături neuronale mai slabe. Pentru a recepta un impuls electric mai slab, este necesar ca întreaga activare a creierului să fie mai scăzută, cu alte cuvinte, este nevoie ca nivelul de anxietate să fie jos. Astfel, un manager sensibil la preferinţele de comportament ale echipei sale nu cere contribuţii egale în cadrul şedintelor, pentru că înţelege că cei cu nivel expresivitate mai mic simt o presiune contraproductivă dacă trebuie să îşi expună ideile în public şi caută alte moduri de a le exploata potenţialul creativ.
Managementul stresului
Un alt exemplu vine din gestionarea stresului şi a conflictelor. Articolele despre inteligenţa emoţională ne îndeamnă de mult să verbalizam emoţiile pe care le resimţim. Pentru cei mai sceptici la utilitatea acestor practici, o serie de studii au demonstrat că numirea emoţiilor este unul dintre factorii care activează mecanismele de auto-reglare şi auto-control, aflate în cortexul prefrontal drept. Cu alte cuvinte, simplul fapt că recunoaştem că suntem frustraţi, îngrijoraţi, iritaţi etc. determină „sistemul de frânare” al creierului nostru să intre în acţiune, scăzând intensitatea acestor emoţii. Un manager poate folosi aceste informaţii pentru a încuraja un climat de încredere în cadrul echipei, iar membrii se pot exprima fără teama de a fi judecaţi.
Dar poate că cel mai mare câştig al neuroştiinţei în leadership vine din faptul că toate aceste date demitizează statutul de lider. A fi un bun manager nu mai este o alchimie secretă, ci o serie de bune practici derivate din informaţii fundamentate ştiinţific despre comportamentul uman şi funcţionarea minunatei şi complexei maşinării pe care o purtăm cu toţii pe umeri.
Alte articole scrise de către Alina Doica: Un trainer și mai multe roluri
