De ce nu mai vrem „win-win”?

Candidati pentru o pozitie de management

Sunt în Tel Aviv, la unul dintre clienții mei, cu doi candidați pentru o poziție de management. Sunt doi dintre cei care au trecut printr-un proces de evaluare și recrutare serios și riguros, poziția fiind cheie pentru companie. Interviuri, testări, discuții. Intens, responsabil, cu maximum interes pentru a alege candidatul cel mai potrivit.

Alți doi candidați de-abia s-au întors din Olanda, de la discuțiile de prezentare a companiei către care i-am recomandat și a echipei și așteaptă verdictul: cine va lua postul?.

Stau și mă gândesc la relațiile de parteneriat pe care le-am clădit în timp și la munca din spatele acestor parteneriate. Am intrat în acestea cu încredere, respect și aceeași pasiune pentru profesia pe care o reprezint. Eu nu cred că o relație se poate construi altfel. Și așa au intrat și partenerii mei.

Mă uit în jur. Lucrez cu candidați în procese de recrutare și / sau consiliere în carieră și cu angajatori în diverse procese. Toți se plâng. Candidații despre angajatori, angajatorii despre candidați. Multe cuvinte au curs despre relația dintre cele două părți, ca și cum obiectivul nu ar fi unul comun, ca și cum nu ambele părți ar dori să câștige din relația asta.

Ce s-a întâmplat în ultimii ani de am ajuns în această situație? Căci de la cauze trebuie să pornim, nu de la efecte, pe care le cunoaștem deja. De unde această ruptură și ce putem face ca să o reparăm?

Practica ne-a arătat că încrederea și respectul se câștigă, nu se impun. Și necesită timp, răbdare, cultivarea relației pentru ca aceasta să crească într-un parteneriat durabil. Ascultând miile de oameni cu care am interacționat în ultimii ani, am ajuns la concluzia că nu mai avem încredere. Iar încrederea stă la baza comunicării. Dacă nu există comunicare, nu există nici parteneriate. Vor fi doar relații pur comerciale, așa cum au început să fie cele dintre candidați și angajatori, în ultimii ani. Candidatul este o marfă, iar angajatorul un cumpărător care plătește lunar o sumă. Marfa de calitate a început să fie din ce în ce mai greu de găsit, iar atunci când se găsește, este scumpă. Sau “supracalificată”.