Articol de: Dana Tudor, Media & PR, Personal Branding, Employer Branding
Care este povestea Wellbeing Hub, Dan Dițoiu? Cum s-a născut ideea și care au fost pașii pe care i-ați făcut pentru a o aduce în realitate?
Povestea Wellbeing HUB a pornit cu mult timp în urmă, înainte de a fi pus în ipostaza de a dezvolta propriu-zis un program de wellbeing în spațiul unei prestigioase companii din țara noastră. A pornit ca o căutare căreia nu puteam să îi dau un contur clar, o căutare care încerca să găsească soluții de a altoi atitudinea naturală a orientării spre profit a organizațiilor, cu una balansată, orientată și către nevoile umane ale angajaților din companii. Experți în comunicare, marketing, product manageri, analiști IT, sales manageri, programatori, traderi, juriști sau făuritori de strategie în creuzetele organizației, toți acești specialiști sunt înainte de toate, oameni. Acești oameni le oferă organizațiilor, în schimbul salariului, ce-i drept, o mare parte din timpul perioadei active dintr-o zi (între 8-10 ore). În unele situații, pentru pozițiile care au atașată și activitate de deplasare, pot ajunge la 8-16 ore alocate nevoilor organizației.
Această bandă consistentă de timp petrecut pe spațiul organizațional nu ar putea să devină un teren favorabil pentru ambele părți, pentru a împlini și alte nevoi, în afara celor profesionale? Nevoile de dezvoltare ca specialist pe o anumită poziție din organizație nu ar putea fi completate și de alte soluții, ca răspuns la nevoile de dezvoltare ca om, în ansamblu?
Alături de competență, oamenii aduc la job și un întreg pachet de preocupări și fragilități personale cărora încearcă neexplicit să le găsească un răspuns în fiecare zi: cum îmi fac timp și cum gestionez performanța școlară a copilului meu, cum îmi păstrez atenția și interesul pentru familie, cum reglez deversările emoționale ne-ecologice de la job către casă, cum să îmi gestionez anxietatea socială, cum îmi orientez în carieră copilul, care sunt rezervele mele de sprijin în condiții de stres, care sunt semnalele de atenție pentru anumite afecțiuni, cum ajustez relația cu copilul meu adolescent, ce ar trebui să întreprind ca metode de prevenție în sănătate, cum gestionez problemele cu somnul, dieta, temerile, relația cu părinții, inechitățile, stima de sine, bullying-ul… și lista ar putea continua.
The Wellbeing HUB a prins contur treptat, pe un astfel de fundament de gândire și pe acest tip de problematici. Ideea a fost mai apoi testată și validată ca o intervenție funcțională, nu doar ca un sofism sau ca o mostră idealistă de generozitate umană.
Spațiul organizațional poate să capete într-un mod concret și profund această “valență de caring”, aceea de a aduce pentru angajații din companii contexte noi, cărora oamenii să își dorească să le fie parte. În cea mai mare parte a timpului nostru, suntem „captivi” în universul organizațional, care, fără să ne dăm seama, ne influențează opțiunile și alegerile. Ca organizație, poți să începi să te gândești la cele de mai sus și să te întrebi: care este dimensiunea mea de employee caring? Este activă sau reactivă? Mai este suficient să ofer un pachet de beneficii pasive, care să asigure suport în criză sau este momentul să creez un climat organizațional în care oamenii au la îndemână oportunități de echilibrare individuală, care au în spate grija, vizibilă prin acțiuni?
The Wellbeing HUB s-a construit treptat, în trei direcții:
- identificarea continuă a nevoilor actuale ale oamenilor din organizații si nu numai, definirea unui portofoliu de preocupări și alocarea lor pe generații;
- atragerea experienței științifice potrivite, a specialiștilor capabili să le rezolve;
- transformarea preocupărilor identificate, în soluții adresabile: workshop-uri punctuale, campanii de lungă durată, teme de consiliere online, programe sportive, instrumente psihologice de auto-descoperire.
