Articol de: Dana Tudor, Media & PR, Personal Branding, Employer Branding
Marius Luca: The Wellbeing Hub își propune să răspundă unei nevoi în creștere de valorizare și recunoaștere a omului din spatele rolului profesional. Până la un punct, faptul că noi, oamenii, ne privim unii pe alții prin rolul profesional sau social, are meritele sale: simplifică raporturile și legăturile dintre noi, pentru o eficiență sporită, orientată pe rezultat. Acest fapt vine, însă, cu mari neajunsuri: o deconectare interioară (cognitiv vs emoțional vs corporal) și o înstrăinare socială sau legături tranzacționale în dauna celor autentic empatice. Prin programele sale diversificate, The Wellbeing Hub creează spațiul pentru sănătate și integrare interioară pentru o ecologie relațională, socială și organizațională.
Din experiența dvs. profesională, de ce este important factorul de „caring” într-o organizație?
Raluca Mohanu: Factorul „caring” devine esențial, oamenii nu mai vor să fie confundați cu un număr din headcount sau un rol de pe o carte de vizită. Cred că deja este obligatoriu. Dacă generația noastră, generația X, aștepta destul de puțin de la locul de muncă, generația Millennials consideră wellbeing-ul de la sine înțeles. În consecință, organizațiile care doresc să își fidelizeze echipele au nevoie de wellbeing ca un modul esențial de “caring factor”.
Marius Luca: Factorul “caring” răspunde câtorva nevoi fundamentale pe care le avem, ca oameni: nevoia de a fi în siguranță, nevoia de a fi acceptați și nevoia de a aparține. Prin “caring” înțelegem atenția curioasă, empatică și adecvată pe care o oferim atât propriei persoane (senzațiilor, emoțiilor și gândurilor), cât și celorlalți. Organizațiile, prin valorile și cultura pe care le promovează, printr-un leadership care personifică aceste aspirații, pot contribui la un climat favorabil pentru a răspunde nevoii angajaților de a fi “văzuți” (susținuți, înțeleși, validați, responsabilizați, împuterniciți).
Ce tipuri de rezultate puteți menționa din intervențiile de “wellbeing & organisational caring” pe care le-ați implementat?
Florin Balanica: Rezultatele reprezintă o particularitate și un diferențiator al programelor noastre. Adică, funcționăm doar urmărind rezultatele și nu ne lăsăm până nu le obținem. Pot menționa multe experiențe, dar sunt câteva care mi-au atras atenția, prin utilitatea lor practică.
Programul de prevenție a diabetului zaharat a dus la descoperirea unor forme de pre-diabet în rândul participanților. Este binecunoscut faptul că România se află pe locul 2 în UE la incidența diabetului de tip 2 în rândul adulților, iar în rândul copiilor, incidența este alarmantă și în creștere.
Aceste persoane au urmat un program personalizat de reversare a pre-diabetului, această formă fiind complet reversibilă, dacă este descoperită la timp.
