5 sfaturi practice pentru lideri, în relația cu riscul

Ca lider si manager, unde te situezi pe scara apetentei pentru risc.

Ce se întâmplă dacă nu ne mărim apetența pentru risc? Unul sau mai multe dintre următoarele poate fi rezultatul unei toleranțe scăzute față de risc:

  • reacție întârziată la oportunități și situații favorabile din piața proprie;
  • costuri crescute cu măsuri de evitare a riscurilor (unele dintre evenimentele anticipate în scenariile de management al riscului se observă apoi că nici nu se produc);
  • competitivitate redusă – limitările impuse de evitarea riscurilor au și costuri de acest fel.

5 sfaturi practice pentru lideri

Cele ce urmează nu reprezintă o selecție de ”porunci”, ci mai degrabă o colecție scurtă și pragmatică desprinsă din lucrul cu zeci de organizații aflate în procese de schimbare și adaptare.

  1. Ceea ce știi, stăpânești!

Nici un risc pe care îl poți descrie, anticipa, bănui sau măcar intui nu poate să te doboare, pentru că împreună cu echipa veți găsi soluții pentru el, dacă nu preventive, atunci măcar corective. Când evenimentele se precipită în afara sferei noastre de influență, avem mereu la dispoziție o multitudine de măsuri pentru contracararea efectelor.

Unul dintre secretele competitivității este să încurajăm oamenii din echipele noastre să fie cât mai la curent cu mediul în care operăm – este neproductiv ca scanarea mediului să fie făcută doar de către marketing sau vânzări sau numai de către liderul echipei.

Informați-vă oamenii despre ceea ce se întâmplă la scară globală și locală în industriile voastre, faceți des schimburi de experiență cu alte echipe și alte țări (mai ales în companiile multinaționale) și păstrați un bun networking profesional (asociații profesionale și specialiști din domenii diverse). Sharing is caring! În timp, mult mai mulți din coechipieri vor ”simți” singuri subtilele mișcări ale piețelor înainte să devină tendințe.

Recomandare: multe evenimente de sharing și investiție în dezvoltarea aptitudinilor de strategie.

Citește și: Cum poate un angajator să asigure, în mod real, cultura flexibilă pe care o promite?