Managementul spiridușilor

Managementul spiridușilor

Până acum, am expus trei niveluri de înțelegere a stres-ului profesional: stresul ce apare datorită dezechilibrului în cadrul triadelor prezent – trecut – viitor (felul dezechilibrat în care ne raportăm la cele trei timpuri ale vieții noastre) și bucuria de a munci – performanța în muncă și învățarea / dezvoltarea profesională și personală oferită de muncă și cel ce apare datorită dezechilibrului între valorile, abilitățile și rezultatele acțiunilor proprii (a fi – a face – a avea).

Odată cu acest articol, voi încheia foiletonul despre de-stresare, discutând pe marginea ultimului nivel al stresului, cel mai profund. În continuarea metaforei „Compania Viața Mea S.A.” propusă la începutul acestei serii, de data aceasta, abordăm metafora de la nivelul universului interior al fiecăruia dintre noi, de la nivelul „angajaților” companiei „Viata Mea S.A.” (vocile mele interioare).

4. Al patrulea nivel: triada simțuri – percepții – acțiuni

Simțuri = Ceea ce intră ca informație brută prin cele cinci simțuri (auz, văz, miros, gust și pipăit).

Percepții = Ceea ce mintea alege să prelucreze din acest aflux “raw” și felul în care procesează aceste informații brute.

Acțiuni = Ceea ce corpul face la comanda minții.

patru niveluri de stres

Prin organele noastre de simț, intră în fiecare secundă până la 40 de milioane de biți. Dintre aceștia, organele de simț trimit mai departe, prin sistemul nervos, către creier, doar 40 de biți pe secundă, având un singur criteriu de selecție: dacă informația respectivă se potrivește sau nu cu ceea ce știu deja despre lume.